GERMANII DIN NORDUL BUCOVINEI

Etnicii germani au apărut pe teritoriul actual al Bucovinei în secolul al XIV-lea, fiind vorba în primul rând de negustorii saxoni. După alipirea acestei zone la Imperiul Austriac, din 1774 numărul etnicilor germani a început să crească. Regimul de atunci a încurajat în mod direct mutarea cu traiul a germanilor pe teritoriul anexat.

Mai întâi la Cernăuți au sosit reprezentanții administrației austrice, împreună cu familiile lor. După deschiderea unor fabrici și uzine, dar și în contextul dezvoltării industriei prelucrării lemnului, din anii 30 ai secolului al XIX-lea începe perioada sosirii în masă a etnicilor germani în partea de nord a Bucovinei. Pe lângă uzine au apărut mici localități germane: Stara Huta, Nova Huta, Carlsberg ș.a. Imperiul Austriac încerca să crească numărul populației germane mai în toate localitățile bucovinene.

Nu se miza pe politica de crearea a coloniilor. Treptat a început să crească numărul populației în localitățile Storojineț, Hliboca, Ciudei, Stăneștii de Jos, Stara Jadova, Tereblecea, Valea Cosminului și Cernăuți. Germanii din nordul Bucovinei erau catolici sau protestanți (evangheliști), dispunând de parohii aparte și școli primare. Ei își păstrau tradițiile și obiceiurile, dar, mai ales în zonele rurale au preluat elemente aparte ale bucătăriei și tradițiilor bucovinene. 

Numărul etnicilor germani a descrescut în Bucovina în contextul repatrierii din perioada celui de al Doilea Război Mondial – între 45 și 57 de mii de germani au părăsit Țara Fagilor. Mulți germani își ascundeau identitatea în perioada sovietică, ceea ce a determinat o diminuare substanțială a numărului comunității germane din nordul Bucovinei. În 1991 în regiunea Cernăuți locuiau 9 mii de etnici germani. Din 1991 până în 2015 au urmat alte 3 valuri de emigrare a germanilor, ultimul, din 2014-2015 fiind determinat de conflictul din estul Ucrainei.

Potrivit conducerii Casei Naționale Germane din Cernăuți, numărul etnicilor germani este unul mic în nordul Bucovinei, mulți nu mai cunosc limba lor, nu și-au păstrat tradițiile și obiceiurile. Alexander Schlamp, ex-președinte al Societății pentru Cultura Austro-germană din nordul Bucovinei, consul onorific al Germaniei la Cernăuți, susține că germani activi, care participă la evenimentele mediului asociativ și își asumă identitatea națională germană sunt în jur de 200. În pofida acestei cifre mici, patrimoniul cultural material și imaterial al acestei etnii este unul colosal. Mai ales orașul Cernăuți de astăzi este imposibil de imaginat fără aportul cultural al comunității germane din trecut.

Piese de teatru și cântece în limba germană

La Cernăuți funcționează o organizație de tineret „Fenixul bucovinean”, care pune în scenă piese de teatru în limba germană.  Acest colectiv activează în nordul Bucovinei de 18 ani. Actorii sunt vorbitori de limba ucraineană, iar germana este pentru ei a doua limbă. Pentru actori teatrul este o formă de a păstra și dezvolta limba germană. Colectivul invită regizori profesioniști pentru a se perfecționa și a deveni unul cunoscut în Ucraina, dar și în afara ei. Piesele de teatru adună la Cernăuți tot mai mulți spectatori. În legătură cu faptul că bucovinenii învață limba germană în școli și universități, mulți spectatori își propun să cunoască mai multe cuvinte noi în limba germană.  Colectivul se compune din 15 tineri care au un sentiment aparte față de limba și cultura germană. Tinerii actori au legături strânse cu Societatea pentru Cultura Austro-germană din Cernăuți, la baza căreia a fost fondată asociația „Fenixul bucovinean”. Trupa de teatru este invitată la diferite festivaluri internaționale, în special la Timișoara. Scopul „Fenixului bucovinean” este popularizarea culturii germane și a tradițiilor acestei comunități.

Pe lângă Casa Națională Germană din Cernăuți funcționează corul „Edelveis”. Este un colectiv format din femei și bărbați, care interpretează cântece tradiționale ale nemților din Bucovina. Corul este unul foarte important pentru cultura imaterială a comunității germane, păstrând o parte din patrimoniul de odinioară. Colectivul nu este unul profesionist, însă colaborează activ cu colegii din Suceava și Rădăuți pentru a organiza evenimente culturale comune. Corul „Edelveis” a preluat o serie de cântece de la germanii din sudul Bucovinei. În ultimii ani, corul a fost nevoit să implice în activitățile sale muzicale reprezentanți ai altor etnii, care își doresc să vorbească limba germană. 

Tradiții germane

În nordul Bucovinei nu mai există o comunitate religioasă germană, majoritatea bisericilor catolice au fost predate etnicilor polonezi sau ucraineni. Totuși, în Casa Națională Germană copiii și adulții se adună la diferite sărbători creștine, în special de Crăciun. Etnicii germani cântă colinde, fac schimburi de cadouri, recită poezii de sărbătoare. 

Casa Națională Germană este un loc special unde este sărbătorit și Paștele. Pentru nemți simbolul Învierii Domnului este Iepurașul. S-a păstrat tradiția de încondeiere a ouălor. Nemții își aduc aminte cum în trecut ouăle, numite „Osterneier” erau ascunse în grădini sau în livezi, iar copiii trebuiau să le găsească. Cine le găsea, se spune că va fi binecuvântat de Hristos. O tradiție aparte a comunității germane este sărbătoarea-carnaval pascală sau prepascală. O parte din membrii comunității germane, fiind în căsătoriii mixte, respectă câte două tradiții creștine concomitent. Familiile sărbătoresc Crăciunul și Paștele mai întâi în stil ortodox, apoi – în cel catolic.

Festivalul culturii austro-germane

O tradiție modernă a comunității germane din regiunea Cernăuți este organizarea bianuală a festivalului culturii austro-germane. Această tradiție culturală a început în anul 2010, fiind întreruptă de pandemie. O dată la 2 ani, colective folclorice și de dansuri ale germanilor din Ucraina se adună la Cernăuți, în special, la Casa Națională Germană, pentru a crea o atmosferă de sărbătoare în cadrul zilelor culturii germane. Potrivit ex-președintelui Societății pentru Cultura Austro-germană din nordul Bucovinei, consul onorific al Germaniei la Cernăuți, Alexander Schlamp, unul dintre scopurile acestui festival este de a arăta locuitorilor din nordul Bucovinei că germanii nu sunt descendenții prizonierilor de război din perioada celui de al Doilea Război Mondial, după cum cred mulți, ci o comunitate cu rădăcini istorice. Festivalul culturii austro-germane este un proiect de succes, necesitând o promovare cuvenită în spațiul transfrontalier bucovinean.

La monetăria baronului Gartenberg se băteau monede din bronzul provenit din tunurile capturate de la turci

În orașul Cernăuți este destul de cunoscută povestea de viață a baronului  Peter Nicolaus von Gartenberg , cel care a înființat și dezvoltat monetăria din Sadagura. Se spune că anume lui i-a aparținu ideea să topească tunurile turcești și să producă din bronz monede. Gartenberg s-a născut în 1714 într-o familie de germani luterani. Avea o bogată experiență de funcționare a monetăriilor din Leipzig și Dresden. A devenit baron după ce a lucrat la casa regală din Saxonia.  

Localitatea Sadagura, care este în momentul de față o suburbie a orașului Cernăuți, a fost fondată în anul 1770 de către baronul german Peter Nicolaus von Gartenberg,  care la ordinul împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei a înființat o monetărie cu scopul de a bate monede pentru plata armatei ruse de ocupație în Moldova și Muntenia.

El a primit cu această ocazie un teren aflat în partea de est a satului Rohozna. Acolo și-au construit case meșteșugarii și negustorii evrei aduși pentru a lucra la monetărie. Localitatea nou-înființată a primit denumirea de Sadagura, după versiunea rusească a numelui Gartenberg („munte și grădină”). Germanul Gartenberg a lăsat o amprentă adâncă în istoria Sadagurei, or un munte, care simbolizează numele fondatorului, este reprezentat pe emblema localității. 

Gartenberg a inițiat baterea unor monede care să aibă curs în cele două provincii românești, denumite de numismați monede Sadagura. Cernăuțenii susțin că materialul din care au fost fabricate monedele era bronzul provenit din tunurile capturate de la turci. Monetăria a bătut piese cu valoarea nominală exprimată în parale, copeici și denghi. Monedele emise acolo urmau să aibă exprimată valoarea nominală atât în valută turcă, precum și în cea rusească.

Potrivit istoricului Volodimir Novak, după ce baronul a părăsit nordul Bucovinei, în clădirea monetăriei a apărut o berărie. Merită menționat faptul că pe monede era aplicată litera „S” (Sadagura). A fost prima întreprindere de tip capitalist pe teritoriul actual al regiunii Cernăuți.