GERMANII DIN SUDUL BUCOVINEI
1. Așezare, situația demografică și organizarea în teritoriu
Începând cu ultimele două decenii ale secolului XVIII, etnicii germani au avut un rol deosebit în orientarea provinciei Bucovina spre formele de cultură şi civilizaţie central-europeană, deţinând aici până în 1918 calitatea semi-oficială de Kulturträger („purtători de cultură”). Din punct de vedere al regiunilor lor de provenienţă, coloniştii germani din Bucovina s-au împărţit în 4 grupe: colonişti şvabi, proveniţi din spaţiul german de sud-vest; ţipţeri („Zipser”, proveniţi din regiunea Zips, Slovacia); germani din spaţiul Boemiei („Deutschböhmer); germani recrutaţi din toate regiunile monarhiei austriece („burgerliche Einwanderer”).
Primele comunități germane din Bucovina (cele din Prelipcea şi Sadagura) au luat fiinţă înaintea anexării Bucovinei la statul austriac (1760 și 1770). Cele mai cunoscute colonii germane din Bucovina au fost înfiinţate post 1775 în localităţile Bădeuţi, Cârlibaba, Frasin, Frătăuţi, Huta Veche, Huta Nouă, Iacobeni (cea mai veche colonie germană), Iţcani, Milişăuţi, Păltinoasa,Voievodeasa.
În 1900, în Bucovina trăiau deja 69.916 etnici germani, numărul lor ajungând în 1910 la 73.073, scăzând în 1919 la 68.075. Majoritatea germanilor bucovineni au fost repatriați în Germania de către autoritățile germane în toamna anului 1940.
Recensământul din 2011 consemna că în județul Suceava locuiau 699 de etnici germani, dintre care 144 locuiau în municipiul Suceava. Majoritatea acestora sunt funcţionari şi întreprinzători particulari, un număr redus dintre ei fiind ţărani şi muncitori.
Pe 28 decembrie 1989 a fost reînfiinţat Forumul Democrat al Germanilor din România, care are următoarele filiale regionale: Forumul Regional „Banat”, Forumul Regional „Bukowina”, Forumul regional „Transilvania”, Forumul Regional „Transilvania de Nord”, Forumul Regional „Regiunea Extracarpatică”.
„Forumul Democrat al Germanilor din Bucovina” (din judeţul Suceava) a fost înfiinţat în anul 1991, fiind condus în prezent de Antonia-Maria Gheorghiu. Din această organizaţie regională fac parte 7 organizaţii locale din localitățile: Câmpulung Moldovenesc (președinte Monica Gheorghian), Cârlibaba (președinte Trudi Wiski), Frasin (președinte Josif Robert Stadler), Moldovița (președinte Maria Chiraș), Suceava (președinte Lidia Grămadă), Vatra Dornei (președinte Hermine Pal), Vatra Moldoviţei (președinte Wilhelmine Dumitraschevici).
În plus, la nivelul judeţului Suceava, există Fundația AICI Bukowina condusă de Josef-Otto Exner și o organizaţie a tineretului german, „Asociația Tineretului German din Bucovina”, condusă de Carmen Schley.
2. Obiceiuri (tradiții)
Prin intermediul organismelor lor de conducere regional și locale, germanii bucovineni cultivă în prezent două tipuri de tradiții: religioase și laice.
Tradițiile religioase pot fi grupate în următoarele categorii: tradiții pascale, de inițiere religioasă și tradițiile de Crăciun.
Tradițiile laice vizează mai cu seamă două evenimente: organizarea Festivalului Literar Internațional Româno-German „Lectora”; sărbătorirea reunificării Germaniei.
2.1.Obiceiurile (tradițiile) religioase
2.1.1. Tradițiile pascale
Germanii au inițiat pentru sărbătorirea Paștelui (Germ. Ostern) o serie de tradiții pe care le-au împrumutat până în prezent majoritatea popoarelor europene. De aceea, germanii bucovineni sărbătoresc Paștile atât în particular, cât și la întâlnirile speciale organizate în acest sens de către filialele locale ale Forumului Democrat German.
Ciclul sărbătorilor pascale la germanii bucovineni este deschis de Gründonnerstag (Joia Mare, literal Joia Plângerii), ziua prohodului lui Iisus Hristos. Germanii tradiționaliști mănâncă în această zi legume verzi.
În sâmbăta Învierii (Karsamstag), gospodinele pregătesc atât un tort sub formă de miel, cât și celebrul miel de paști (Osterlamm) – tradiție religioasă preluată evident de la evrei, prezentă în secolul XXI la majoritatea românilor ortodocși.
În sâmbăta Paștilor sunt ascunse prin casă curte sau grădină ouă colorate sau ouă de ciocolată, aduse, conform tradiției, de către celebrul Osterhase (iepurașul de Paște). Menționăm că Der Osterhase era menționat în Germania deja la sfârșitul secolului XVI! Copiii trebuie să le găsească a doua zi, fiind răsplătiți cu mici daruri. Prezența ouălor de ciocolată de Paști a fost preluată acum și de multe familii române.
Focul de Paști (Osterfeuer), obicei prezent și la români, este aprins în noaptea învierii, dinspre sâmbătă înspre duminică.
În duminica Paștilor are loc ospățul tradițional în familie, de la care nu lipsește mielul de paște și pasca (cu brânză, ciocolată sau smântână).
În lunea Paștilor, adolescenții și bărbații stropesc cu parfum doamnele și domnișoarele din familiile cunoscute, fiind tratați cu vin și prăjituri. Acest obicei este prezent și la polonezii sau maghiarii bucovineni. La români, tradiția este prezentă doar în Banat și Transilvania.
2.1.2. Tradițiile de inițiere religioasă
Ca și la polonezii romano-catolici și maghiarii romano-catolici și protestanți din Bucovina, aceste tradiții includ prima împărtășanie (la vârsta de 7 ani, în biserica romano-catolică) și confirmarea (la vârsta de 14 ani, în biserica evanghelică sau luterană, de confesiune augustană).
Prima împărtășanie are loc după inițierea copiilor (de către preot) în problemele de bază ale religiei creștine (noțiuni elementare privitoare la Vechiul și Noul Testament, rugăciuni, importanța împărtășaniei și a vieții creștine etc.). Fetițele și băieții sunt îmbrăcați în alb și primesc de la nașii de botez și părinți un mic dar.
Confirmarea (urmată de prima împărtășanie) are loc după un examen în materie de rugăciuni și dogmele de bază (Micul Catehism) ale bisericilor evanghelică și luterană destul de serios. Adolescenții sunt îmbrăcați festiv și, după trecerea acestui examen, primesc o Biblie, devin Konfirmanden și au dreptul să stea în băncile din biserică în rândurile adulților.
2.1.3. Tradiții de Crăciun
În postul Crăciunului, se sărbătorește mai întâi pe 6 decembrie Heiliger Nikolaus (Sfântul Nicolae), care aducea daruri copiilor ascultători sau vărguțe celor obraznici (obicei întâlnit și la maghiarii bucovineni).
Pe 24 decembrie se pregătesc 12 feluri de bucate de post, numărul lor făcând trimitere la cei 12 apostoli. Aceste bucate vor fi consumate la ultima cină din postul Crăciunului. Obicei acesta există și la polonezii bucovineni. Totodată, acum se pregătesc și majoritatea bucatelor de frupt, bazate preponderent pe carne de porc, ce vor fi consumate începând cu a doua zi.
Tot pe 24 decembrie, la Casele Germane din județul Suceava, ca și în locuințele particulare, se pregătește Pomul de Crăciun (Weihnachtsbaum). Menționăm că această tradiție este lansată la sfârșitul secolului XV în Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, fiind preluată din a doua jumătate a secolului XIX cam în toată lumea creștină.
În seara respectivă, se merge cu colinda și se ascultă colinde (celebra Stille Nacht a fost cântată pentru prima dată la Crăciunul din 1818 în Oberndorf bei Salzburg, Austria) iar Kriss Kringle (Moș Crăciun) oferă daruri copiilor.
Forumul Democrat German din Câmpulung Moldovenesc organizează la Casa Germană în perioada 24-25 decembrie celebra Krippen Spiel (scenetă cu Nașterea lui Iisus) și un festival de vechi colinde germane.
2.2. Tradiții culte
Organizația județeană Suceava a Forumului Internațional German a organizat până în 2019 (23-30 mai) „Festivalul Literar Internațional Româno-German Lectora”, ajuns atunci la a VII-a ediție. Datorită pandemiei, această manifestare nu a mai putut fi, deocamdată, organizată.
Pe data de 3 octombrie, la filialele din județul Suceava ale Forumului Democrat German se organizează un eveniment cultural în care este adusă în discuție Ziua Reunificării Germaniei (3 octombrie 1990).
3. Proverbe și povești germane
Surprinzător sau nu, o parte dintre proverbele vehiculate în cercurile germanilor bucovineni, catalogate drept proverbe germane în lucrările de specialitate consultate, sunt proverbe care sunt considerate de către opinia publică generală proverbe românești. Oricum, acestea circulă în mod curent și la români. Redăm în continuare câteva exemple ilustrative sub acest aspect.
1. Der Appetit kommt beim Essen (Pofta vine mâncând).
2. Leicht gesagt, schwer getan (Ușor de zis, greu de făcut).
3. Lügen haben kurze Beine (Minciuna are picioare scurte).
4. Wenn zwei sich streiten, freut sich der dritte (Când doi se ceartă, al treilea câștigă).
5. Wer zuletzt lacht, lacht am besten (Cine râde la urmă, râde mai bine).
